Lari nu mai are cearcane in Hippioti si bolsevici!


Cu o zi inainte de Hippitioti si bolsevici, Lari Georgescu avea o pereche descurajanta de cearcane!

Dupa o zi care ar fi demoralizat si pe cel mai pur sange hippiot, m-am dus la spectacol… de gura lui Lari, zau!

Ploaie, La Scena, putini oameni in sala. Mi-am pus serios intrebarea daca se mai joaca. M-am asezat timid langa cei doi batranei din primul rand, aproape pe scena. Ma gandeam daca am timp de o tigara, dar au fost neasteptat de punctuali.

Ah… coloana sonora e excelenta!

Trecand la subiect, pectoralii lui Lari sunt un personaj de sine statator :-)

Ferma hippiotilor e locul din care se trag cam toate problemele. M-am regasit un pic aici, doar ca in Ferma PRistilor. Ei renuntau la vietile lor, familie, gandire proprie, pentru a face parte din marea si promitatoarea familie. In final, previzibil, pamantul pe care era situata Ferma este vandut.

Fata de mai sus ramane singura, insarcinata si pierduta. Incearca sa se intoarca la mentorul din ferma, devenit intre timp un capitalist feroce…Nu va spun mai multe decat ca Lari chiar face ploaia sa se opreasca!

Deci, faceti cadou bilete prietenelor deprimate, bunicilor, fetiscanelor naive, tipilor duri, nu stiu, tuturor! Spectacolul este un remediu eficient impotriva multor afectiuni sufletesti.

Nu cred ca am mai scris un post atat de patetic… dar, stai, de cand e optimismul patetic?

Share/Save



Cinci, Doamne, si Toti 5!


O tragi-comedie fără cuvinte despre omul contemporan: visele, iubirile, speranţele sale traduse în dans, pantomimă, teatru. Frânturi de viaţă: priveşti, primeşti şi îţi construieşti propriul fir narativ. Concluzia îţi aparţine!

Toţi cinci vă spune povestea dintotdeauna a omenirii, concentrată în câteva zeci de minute doldora de muzică şi culori, cu sunetele fremătătoare ale paşilor de step, cu misterul pantomimei, al dansului, al gestului spontan şi efervescent.
Cinci oameni. Ca cinci degete de la o mână. Nimic din ce-i uman nu va lipsi din poveste: umorul, fericirea, nedumerirea, tristeţea, nostalgia, iertarea…
Spectacolul se va juca miercuri, 24 martie, de la ora 19,30 la Sala Rapsodia din strada Lipscani 53.

Bilete si rezervari

Telefon 021 315 89 80, 073 454 05 93

Program L-V 11:00 – 18:00, S 12:00 – 16:00, D liber

Share/Save



RENCONTRES – Compania “Passepartout Dan Puric”


Rar un asemenea spectacol în lumea teatrala de azi, un comentariu fin asupra dragostei, cu un umor rafinat, marca sigura a unui talent inteligent. (Dan Puric)

Joi, 11 martie, de la ora 19, 30 la Sala Rapsodia din strada Lipscani, Compania Dan Puric prezinta spectacolul Rencontres, recomandat de maestrul Dan Puric.

Durata: 1h. Este singura reprezentatie din aceasta luna!

Premiera a avut loc pe 9 mai 2007 la Luxemburg. A participat la Festivalul International al Artelor Spectacolului Uherske Hradiste (Cehia), Belgrad, Barcelona, Dresda.
Premii obtinute: Marele Premiu si Premiul Publicului la Festivalul International de Teatru de la Belgrad. Premiul Special al Juriului la Festivalul National de Comedie Galati.

Bilete si rezervari la Casa de bilete Sala Rapsodia, str. Lipscani 53. Telefon 021 315 89 80, 073 454 05 93

Share/Save



Doi dintre NOI


Spectacolul “Doi dintre NOI”, prezentat in limbajul teatral universal promovat in Romania de trupa “Passe-Partout Dan Puric”, prilejuieste desfasurarea unei sensibile demonstratii de miscare, sunet si imagine.

Un “love story” clasic, senzual, expresiv desfasurat pe durata parcursa de cand s-a descoperit dragostea si pana azi.

Distributia: Ana Pepine, Paul Cimpoieru.

Joi, 18 feb, ora 19:30
Sala Rapsodia (str. Lipscani 53, telefon 021 315 89 80)

Share/Save



Tartuffe=terapie prin ras!


Impresii proaspete de la repetitie completa Tartuffe:
Toata atmosfera era ilara!
Inainte sa inceapa spectacolul Victor Rebengiuc vorbea de Facebook! Cuvinte cheie din ce am tras eu cu ureachea: print, scanat, mail, etc. Bun, primul set de aplauze pentru el!

Prima scena: Silviu Biris in costumul aferent, minus pantofii de epoca, plus o pereche de basheti albastri!
197k3834

In continuare, personaj neidentificat care sta in pozitia asta toata aparitia:
197k3864

Cuplul amorezat, parca scos de pe Acasa TV:
197k4064
Simona Popescu, Magda Catone si Silviu Biris

Un decor….fermecator!
197k4120

Doar cornitele ii mai lipsesc lui Tartuffe:
197k4298

Micuta si ingenua Mariana care e pasibila de un maritis cu Tartuffe. Remarcati incantarea:
197k4399

Si…atacul final. Am si poze muuult mai compromitatoare dar…trebuie sa vedeti spectacolul!

197k4447

Ana Ciontea si Horatiu Malaele

Share/Save



Horatiu Malaele, Tartuffe-ul zilei


horatiu1

Horatiu Malaele

Povestea este ca Tartuffe, jucat de Horatiu Malaele, reuseste sa intre in casa familiei Orgon unde ajunge sa exercite o influenta incredibila. Ipocritul pretinde a fi piosenia intruchipata castigand incredere si adoratie din partea lui Orgon si a mamei lui, doamna Pernelle (Simona Bondoc).

simona-bondoc

Simona Bondoc

Ceilalti membrii ai familiei sunt insa constienti de pericol. Tartuffe aproape ajunge sa se insoare cu fiica lui Orgon, Mariana, deja logodita cu Valer. Intr-o incercare de a-l demasca pe micul tiran, Elmira, sotia lui Orgon, interpretata de Ana Ciontea, incearca sa il faca sa ii marturiseasca dorintele.

Ana Ciontea

Ana Ciontea

Imaginea unui pretins hiper-religios facand avansuri sotiei gazdei mi se pare extrem de comica:

“Cu toate ca pios, sunt totusi barbat;

Iar cand un barbat priveste sarmul tau divin

Inima se preda iar mintea nu mai functioneaza.

Stiu ca aceste cuvinte pot parea ciudate venind de la mine;

Dar, doamna, nu sunt un inger, la urma urmei;

Daca te gandesti sa imi condamni franchetea

Sa stii ca nu ai decat sa te condamni singura pentru farmecul tau.

De cand ti-am vazut frumusetea supraumana

Ai devenit suverana sufletului meu.”

Limita de toleranta a lui Orgon este depasita si il da afara din casa cand ipocritul aproape o forteaza pe Elmira. Problema este ca, in perioada de idolatrie pentru Tartuffe, Orgon i-a trecut toate proprietatile pe nume. Povestea se termina cu o amenintare de evacuare a familiei inselate, o rasturnare de situatie si intemnitarea lui Tartuffe, un criminal deghizat de fapt.

Share/Save



Moliere, un Shakespearo-Caragiale francez


moliere

Premiera “Tartuffe” de la Teatrul National este fixata pe 3 octombrie. Pentru aceasta montare a fost invitat regizorul Andrei Belgrader, stabilit in SUA, dupa ce in anii ‘70, cenzura comunista a interzis toate spectacolele sale.

Piesa Le Tartuffe, ou L’Imposteur, de Moliere, a fost jucata la Versailles,  in 1664, creand cel mai mare scandal din cariera autorului. Regele Louis al XIV-lea a inteles repede cum comedia era de fapt o satira taioasa indreptata exclusiv impotriva ipocriziei vremurilor. Moliere a fost acuzat ca ar incerca sa submineze insasi institutia bisericii, insa din text reiese contrariul. Tartuffe, un fals pios, este creionat ca un personaj josnic, impotriva caruia se indreapta tot dezgustul autorului pentru  impostura.

tartuffe1

Piesa este interzisa la scurt timp, personaje din scena publica a timpului fiind nemilos ironizate. In mod neintentionat, acest lucru a trezit cu atat mai mult interesul publicului pentru text, Moliere fiind solicitat pentru nesfarsite lecturi ale textului.

Ca urmare a piesei lui Moliere, cuvantul “Tartuffe” este folosit si in prezent in engleza si franceza pentru a arata un ipocrit , un falseur al virtutiilor religioase.

o11

Share/Save



“Acuzatiile care mi s-au adus, atunci cand am fost arestat si condamnat, erau niste copilarii pe langa ce afaceri faceam eu, in vremea comunismului”


Ovidiu Nahoi: Unele personaje din carte apar cu nume fictive, altele, nu. De ce unora le-ati ascuns adevarata identitate?

Gheorghe Florescu: Nu pot lovi in niste familii pe care le cunosc si care nu mi-au facut niciun rau. De exemplu, relatiile mele cu Acuma (un avocat care patrona o mare retea de prostituate, n.r.).

El a fost general de Securitate, avocat, omul lui Stamatoiu. Si Stamatoiu era omul lui Ceausescu. Deci, era al treilea in ierarhie. Acuma a murit. Dar nu pot sa-l dau, fiindcă fiul lui din prima căsnicie se ocupa si azi cu aceeasi treaba. Probabil că si el e general.[...] Unii sunt morţi. Dar copiii lor trăiesc si ma pot da in judecata. Ei pot să spuna: tata a fost cinstit. Si eu nu mai am cum demonstra. De curand am primit telefon de la o doamna care a citit cartea si care a spus ca nu stia ca tatal ei fusese general de Securitate.
O.N.: Si cu banii ce ati facut?

G. F.: Care bani?

Ion M. Ionita: Cei de pe timpul lui Ceausescu.

G. F.: Am trait.

O.N.: Cu toată averea?

G. F.: Care avere? Nu aveam avere! Am avut grija sa nu am, fiindcă pe baza acelei averi mi se facea dosar penal. Am patru copii… Castigam mai mult informatii, pe care de-abia acum le valorific. Teschereaua mea e literară.

Corneliu Coposu mi-a fost client

Corneliu Coposu nu dorea sa fie servit preferential, era un om foarte corect si serios. Desi îl cunoscuse pe tata in inchisoare, nu a avut incredere in mine. Fiindcă la mine veneau colonei, generali. Iar eu mi-am dat seama de asta si nu am insistat. Le serveam cu mare placere pe surorile lui.

Eu nu vreau sa am avere pe numele meu. Nu am vrut niciodată. Pentru ca, daca ai avere, toti dau navala. Eu am invatat secretele comertului de la evrei si de la armeni.

Cei mai buni prieteni ai mei sunt niste maghiari din Sacele. In afaceri trebuie sa fii cinstit, daca ai spus o vorba, sa o respecti. Eu am facut cu niste unguri din Ardeal afaceri serioase. Acuzatiile care mi s-au adus, atunci cand am fost arestat si condamnat, erau niste copilarii pe langa ce afaceri faceam eu, in vremea comunismului.

(fragmente interviu Gheorghe Florescu pentru Adevarul)

Share/Save



Cafea cu parfum comunist la Conferintele Nationalului


Gheorghe Florescu a fost in anii comunismului gestionarul unui magazin de cafea si coloniale din centrul Bucurestiului. Unul dintre acele mici magazine cu masină de prajit proprie, pe care Gheorghe Florescu o cumparase de la cafegiul armean Avedis Carabelaian. Pentru ca avea marfuri greu de gasit in alte parti, magazinul era asaltat de clienti, multi dintre ei celebri, intelectuali sau securisti.

Principala atractie a magazinului era cafeaua preparata chiar la fata locului. Metoda de prajire si macinare, deprinsa de Florescu de la armenii refugiati din Turcia, asigura o calitate exceptionala, ne spune Gheorghe Florescu intr-un interviu luat de Ovidiu Nahoi pentru Adevarul.

cafegiu

Gheorghe Florescu, un cafegiu in puscariile comuniste


Arestat in anul 1984 si condamnat, a fost eliberat in urma celebrului decret de gratiere din 1988, cand toţt cei cu pedepse mai mici de 20 de ani au fost lasati in libertate. Dupa Revolutie nu a mai redevenit „Regele cafelei“. Poate pentru ca a consumat timp si energie cu zadarnicul proces de reabilitare. Cert este ca Gheorghe Florescu a pierdut trenul comertului. Dar s-a urcat în cel literar. Cartea sa memorialistica “Confesiunile unui cafegiu” a fost marea surpriza a anului 2008.

confesiunile_unui_cafegiu

“E hoţie să furi de la hoţi?”

„Eu imbin spiritul mercantil cu literatura. Doar am fost seful unei cafenele literare“ declara autorul facand referire la camera „din spate“ a magazinului, unde intelectuali si artisti de prima marime ai Bucurestiului tineau adevarate cenacluri sau cluburi de discutii politice. De multe ori chiar in timp ce in magazin un securist era servit exemplar.”

„Va rog sa nu ma considerati un hot. Am vazut cu ochii mei, in tara asta securistii au fost cei mai mari hoti. si atunci, e hotie sa furi de la hoti? Azi ii vad pe toti in masini luxoase si in topurile imbogatitilor de dupa Revolutie. Eu ii stiu, ii găsiti si in carte“, ne spune Gheorghe Florescu.

„Am arătat cartea si securiştilor“

„Dupa ce a aparut cartea, eu am dat-o si baietilor din Securitate si i-am întrebat: Ce parere aveti? Unii m-au amenintat ca-mi rup si mana cealalta. Altii ca îmi vor toca toti copiii…”

an

Daca vreti sa il vedeti pe cel care le-a servit cafea cu parfum comunist lui Marin Preda, Toma Caragiu, Florin Piersic, Ilarion Ciobanu sau Nichita Stanescu, veniti duminica, in Sala Atelier, de la 11.00 la Teatrul National.

Agentia de bilete :021/314 71 71

Share/Save



Mestesugul lui Rebengiuc in Toti fiii mei


Victor Rebengiuc joaca intotdeauna pe verticala, niciodata pe orizontala. condenseaza devenirea personajului, trecutul-din-prezent-care-va-fi-maine, nu ceea ce e la vedere pentru toti ochii avizi de giumbuslucuri, nu ceea ce e palpabil la o prima atingere. Da timp personajului sa creasca si sa cada in cei care-l privesc. Iti da senzatia ca nu si-a locuit niciodata personajele inainte de-a te atrage in scara blocului lor. Incet, incet, pe masura ce-nveti cum sa urci si de ce sa te sprijini-iti deschide toate etajele.
(Mihaela Michailov despre rolul lui Rebengiuc in “Toti fiii mei”)

Share/Save